Primăvara culegerii baronilor din România

Am crescut în țara lui “cine-mparte parte își face”. Mama m-a născut și am crescut într-o țară cu o poftă avidă de democrație și capitalismul acestei democrații a fost luat pe față și pe dos de către toți îndemânaticii proaspăt ieșiți din comunism. Pe cei aleși la județe și care și-au sporit an de an puterea am ajuns să-i cunosc drept baroni locali. Pentru mine, baronii, până la ei, erau niște domni vechi, burtoși, cu mulți bani și ceva ghiuluri pe degete. Aceștia erau nou-baronii, la costum, în mașină și excentrici. Am tot auzit lucruri despre ei la televizor, n-aveau nume uneori, erau cunoscuți doar drept baroni de regiuni. I-am invidiat.

Am vrut și în familia mea un baron, să învârtă și baronul-rudă banii cu lopata, să se coboare din mașini de lux, ultimul răcnet cum ar veni, nu din dacii. N-a fost să fie, dar am învățat în teoria de la școală că există ceea ce se numește justiție care ar trebui să-i pedepsească pe hoți. Dar nu ca un robin hood, ci ca un organism imparțial care nu ia de la nimeni să dea cuiva, ci arde o nuia peste degetele hrăpărețe. Se pare că acum funcționează această justiție. O fi comandată politic? Se poate, lumea e o incertitudine. Este eficientă? Pentru mine, da. Drept exemplu, da. I-aș privi pe baroni în ochi, peste o masă ieftină din PAL, ș i-aș întreba: Unde vă sunt costumele Armani, fițele de mafioți, când schimbați Fossilu’ cu cătușe și casa de modă e doar una și livrează pijamale în dungi? Ați furat cu toții și vă duceți pe rând. Dar vă duceți.

Țara asta v-a dat tot ce a avut, de la uzine și fabrici și drumuri la naivitate. Ați făcut-o a voastră într-o cameră insalubră până a învățat să se apere. Abia dă primele palme, abia învață să înjure, abia acum vă oprește o mână de mascați de la prânzul pe care l-ați comandat. Prim-ministrul vă sare în ajutor cu declarații, nu se dezice, este premierul vorbelor, nu faptelor. Dar în culise el ar putea fi cel care mătură eșafodul pieirii voastre.

Mass-media s-a jucat în aceste zile cu titlurile. Ba că primăvara poți culege Mazăre sau că DNA consumă Mazăre, ba că a început de ieri să cadă câte un baron, acum continuă. Se gudură ca un cățel care și-a primit mângâierea între urechi și are tot dreptul s-o facă. Baronii nu râd, ba din contră. Tot mass-media a spus că aceștia încep să se teamă de sonerie. Nu sunt colindătorii, ci culegătorii de la DNA.

Moftul este pe Facebook. Vino în vizită.

Author: Răzvan

Share This Post On